Profit de linistea din jurul meu. Fac repede o poza unui leagan. Va mai aduceti aminte de vremea in care ne jucan in nisip? Eu aveam o problema "existentiala":
- Ce voi face cand voi creste si nu voi mai avea voie sa ma joc cu formite?
Problema grea! Ma si vedeam cu o cutie strangand cu lopatica nisip. Urma sa ma joc acasa. Nu mi-a trecut niciodata prin cap unde voi pune nisipul.
Tristetile copilariei!
8 comentarii:
Într-o punguță n-ar fi fost bine?
p.s. un leagăn gol așteaptă un copil!
Pnuguta? Cea cu doi bani?
fără bănuți..
:X toate pozele imi dau un aer de luni dimineata
adica o luni in care cafeaua iti abureste nasu:X si te face sa caaaasti si e liniste si parca esti doar tu cu gandurile tale:x
ai prins ideea;)
a si as avea nevoie de un leagan;)) mie sooomn:) adar am zis ca in seara asta o sa stau pana tarziu:x
Imi pare rau. Mi-a cazut netul. Acum s-a reparat. Bine v-am gasit!
Așa trec toate- căderi, suișuri, frunze, flori, un leagăn..
Da?
Trimiteți un comentariu