duminică, 25 aprilie 2010

Teama de autentic






Mondenismul, patruns peste tot, ne leaga cu un lant de actuala stare generala de mitocanie. Orice spui se interpreteaza si se raporteaza la o scara de valori. Scara este rasturnata. Trepte lipsa, duium. Intre ele, delatorii. Acesti paduchi care nu vor sa vada nimic mai mare ca ei. Un fel de termite care rod. Delatorii cauta paiul din ochiul celui vertical. Daca nu-l gasesc, il inventeaza. Omul MARE trebuie sa aiba lipsuri. Trebuie gasita o micime la ei. Asta ii face fericiti pe acesti paduchi. 
Auzim frecvent:"Ce cauti tu aici? Aici te pierzi!" ori "Ce cauti tu in cloaca asta?" Din ce in ce mai frecvent. Tot mai multi se afunda in mocirla. Exista invidie, goana dupa rating, neosecurism. Si, din pacate, multi vor sa "adere". Pentru a fi cunoscuti, fac pactul cu diavolul. Isi vand sufletul pentru o eticheta. 
Poti sa ramai TU in valtoarea aceasta? Incearca sa te opresti o clipa sa stai de vorba si cu TINE.

OBÂRSIA


Eu m-am nascut pe asfalt
Într-o lume de beton
Blocuri venite-n asalt
Cu sticla si cu “neon”.

Peisaj cu flori închise
Pentru vina de a fi
Peisaj cu flori ucise
Peisaj fara câmpii.

Fabrici cu cosuri înalte
Si sirene-asurzitoare
Muncitori cu fete triste
Si salopete murdare.

Eu m-am nascut pe asfalt
Peisaj cu flori ucise
Cu fabrici cu cos înalt
Lume fara vise.


PS Turn de apa in zona Garii Obor

sâmbătă, 24 aprilie 2010






ABSURD

In Univers e disperare
Vise lasate amanet
Argintii suna pe carare
S-a stins ultimul menuet.

Un cor de suflete zdrobite
Ia locul unor frunze moarte
Pe cruci sunt inimi rastignite
                       Pana departe.

vineri, 23 aprilie 2010

Stari






Ce ciudat e creierul uman! Ati observat ca, de multe ori, un gust, ori miros, ne trezeste amintiri demult uitate?
Si amintirile vin buluc. Nu una, nu doua, ci o intreaga perioada. Apoi, daca ramai in reveria vremurilor de altadata, se aduna alte si alte lucruri, se leaga cu un lant, poate nu lant, suna ca o colivie, o inchisoare a sufletului. 
Poate e chiar un lant. Un lant care incearca sa te traga inapoi in trecut. Un lant ce vrea sa ramai in starea aceea.

PS Ma uitam aseara la Steve Davis, o legenda a snookerului. O lovitura ratata se transforma intr-una castigatoare. Sala a explodat. Mi-am amintit ca e de varsta mea si de o postare mai veche: "Hai ca poti tataie!"

joi, 22 aprilie 2010

Detectivul






Elodel s-a mutat de la noi din bloc. Pe blog il mai mentinem din cand in cand. Studiaza. Azi era ocupat cu "Amprentele". A ratat si un client pe chestia asta. El descopera minunile tehnicii cu cel putin un secol intarziere. Si-a luat si lupa, se crede Sherlock Holmes, nu Holmes boxerul, si studiaza. Zice ca nu se poate sa nu descopere el ceva.
- Ce?
- Nu stiu, dar caut.
- Cauta! Ai mai intrat pe OTV sa gasesti idei?
- M-am saturat de mistourile tale ieftine! 
- Ok. Spor la treaba.

PS Sunt nerabdator sa aflu de un nou succes rasunator de-al lui. Voi, nu?

miercuri, 21 aprilie 2010

Ploua






             Azi s-au mutat mazgalelile vechi pe "Bucurestiul meu". (http://mihai-bucurestiulmeu.blogspot.com/2010/04/demolatorii-de-suflete.html) Ca afara ploua. Adica nu ne arde de poezele. Adica sa scriem de altceva. Adica ce sa scriu?
Cand ploua ma simt si mai batran si mai obosit ca in alte situatii. Dar mai bine sa nu ma plang. Iar vine lumea si zice ca ma vait. 
Please wait! A erupt un vulcan cu un nume greu de tot. Nu mai zboara avioanele. Exact acum! Tocmai voiam sa zbor cu avionul. Nu am mai zburat de mai bine de 30 de ani. Ati observat ca oamenii vor sa faca ceea ce nu pot. Sau nu au voie? Aici e o discutie intreaga. Ce ai voie si ce nu. 
Sa lasam filozofia! Exista specialisti pentru asa ceva. (Adica, ma intreb ca prostul, ceilalti oameni nu filozofeaza? Nu stiu, sau nu au voie?).
Sa incep un nou serial cu Elodel? Parca nu mai are haz. De cand s-a mutat din bloc, nu l-am mai vazut prea des. Acum, ca e departe, parca e si mai nostim. Dar nu ne-am vazut, sa imi mai povesteasca. Sa am "materie prima" pentru blog. 
Lasa ca gasesc eu ceva! Pana atunci va pup.

marți, 20 aprilie 2010

Si-am zis verde leustean






Continua ciclul "Ce mazgaleam cu ani in urma". 

MA ROADE-O INTREBARE


Cand cerul s-a inseninat
Ma roade-o intrebare:
“Cine o fi aruncat
Norii de vata la-ntamplare ?”

Si campul verde e patat
Ma roade-o intrebare:
“De ce florile au chemat
Ganganii la plimbare ?”

Cand calci pe-alei cu pas domol
Si sanul iti tresare
Iar vantul canta-n si bemol
Ma roade-o intrebare
  

 Bucuresti 2004

PS Postez din nou pe "Bucurestiul meu". 

luni, 19 aprilie 2010

Inceput de saptamana






SFARSIT DE IARNA
 
Zapada nu mai este alba
Pe-alocuri s-a mai murdarit
Sub soarele de primavara
Un ghiocel a rasarit.

Se sparge stratul gros de nea,
Cu pete, uneori
Dar, dupa ghiocei, acum
Rasar din ce in ce mai multe flori.

Si pomii au inmugurit
Iar gazele, la soare
Pe-un colt de piatra s-au oprit
Sa se usuce la picioare.

Si veverita s-a trezit
Si s-a dat jos din pom
Insa-napoi, iute-a pornit,
Cand a vazut un om.

Un vrabioi, cam zgribulit,
Din pom iar l-a picat,
Dar mandru, ca-i indragostit
Se-apuca de cantat.

                    Bucuresti 2004

sâmbătă, 17 aprilie 2010

Amintiri






AMINTIREA CA FAPT

De n-ar exista amintiri
Seara, in clarul lunii
N-ar exista nici nostalgii
In sufletele lumii.

O mana calda, mangaieri
Toate ar fi desarte
Trairi de azi, trairi de ieri
Ne-am plictisi de moarte.

Dar ele sunt, ne urmaresc
De ieri, dintotdeauna,
Adie si ne amagesc
In seara, cand rasare luna.
  
                                        Bucuresti 2004

Inmormantare

a. Se adunase tot satul in cimitir. Babele boceau. Un tanar priveste in gol. E mut. Durerea ce l-a cuprins l-a lasat impietrit. Nu mai vede nimic in jurul sau. 
Parintele tine slujba. Doua tate mai au ceva de spus. Arata spre tanar. Nu stiu ce zic, dar nu de bine. Poate, "de ce nu plange?", poate...
Un tanar priveste in gol.

b. Cand a murit Domnul Director, s-a adunat toata fabrica sa-l conduca pe ultimul drum. Doua femei, de la Aprovizionare, plang. Managerul de Resurse umane isi compune o figura oficiala. Se cauta in buzunar de discurs. A muncit la el ieri. Toata ziua. Directorul de productie calca apasat. A tristete grea. Minte. Stie ca el ii va lua locul. Dar, da bine. Restul fabricii vine din obligatie. Mananca seminte. 
Dumnezeu sa-l odihneasca!

c. Ma intreb cateodata cum va fi inmormantarea mea. Alai? Bocitoare? Ati observat ca meseria de bocitoare nu are adepti printre barbati? De ce?
Dar sa lasam cugetarile. S-ar putea ca la inmormantarea mea un preot grabit sa bolboroseasca ceva in fata a trei cersetori adunati cu speranta de a primi o felie de cozonac si o dusca de vin. Un semn al crucii si apoi, fuga la alta inmormantare
"Asta a fost sarac!" "Sau zgarcit" "Dar i-a parut rau. Nu vezi ce ploua?"
Mihai, 23 august 2008

vineri, 16 aprilie 2010

Dezlegare la chiftele






Miercuri a fost dezlegare la chiftele. Asta pentru ca o colega zice ca dezlegare la peste e numai pentru cei care au tinut post. Unde l-or fi tinut postul? Cred ca prin frigider. Dupa adresare... Se zice ca nu e pacat ce bagi in gura, ci ce scoti! Nu mai zic nimic. Vreti sa zica lumea ca sunt pacatos?
PS Tot flori!

joi, 15 aprilie 2010

A inflorit liliacul






In sfarsit revin pe blog. Am avut probleme grele! Ufff! La inceput nu a mers netul. Si-a revenit, dar nu ma lasa sa intru pe nimic din ce imi cerea ID-ul. Nu numai pe Yahuhuhu! Nici pe Goooogule! sau cum i-o zice. Acum am reusit. Asa ca m-am apucat sa prelucrez poze. La intamplare. Unele sunt pentru al doilea blog. Trebuie sa postez si acolo. Deocamdata va ucid cu flori.
Asta este! A inflorit liliacul!