duminică, 29 ianuarie 2012

Retragerea

Am fost si la cafea. E timpul sa ne retragem pe la casele noastre. Citesc comentariile la postare.
- Ia auzi ce zice lumea! Cica sa caut un diminutiv la Eufrosina.
- Cauta, ce alta treaba ai?
- Dar tie, asa, cum ti se zice?
- Doamna Extrovertescu.
- Hai mai, tu ma minti!
- Se poate? Tocmai pe tine!
- Acum razi de mine!
- Nu. Asa mi se zice.
- Dar el cum iti spune?
- Strumfulet mic.
- Asta de unde vine?
- Euf, elf, strumf...
- Nu te intreb cum il chiama ca iar starnim un potop de intrebari.
- Daca nu intrebi, nu-ti raspund. Dar tie cum ti se zice? Sterisor?
- Nu. Stii ca lumea imi spune Mihai.
- Atunci spune-mi si mie... Nu stiu. Cauta un nume care ti-ar placea.
- Buna idee! Cer parerea cititorilor.
- Sa ma suni si sa-mi spui ce nume ti-au iesit. Mai multe. Sa aleg eu.
- OK

A luat autobuzul. Am ramas cu dilema. Sa va intreb ce nume i-ati da?

La o cafea

Ieri m-am intalnit cu Eufrosina. Am profitat de ocazie sa o invit la un ceai. M-a refuzat categoric.
- Nu beau ceai decat de la Boc. Pe centura.
- Ce cauti pe centura?
- Cum? Nu ai auzit ca s-a inzapezit?
- Atunci revenim la binecunoscuta cafea?
- Desigur! Stii ca-mi place sa stau la barfa.
Am inceput cautarile. Ambii suntem chitrosi. Ne sta in gat cafeaua de 10 lei, iar aia de la automat, de un leu, nu avem unde sa o bem. Ca doar nu o sa stam la o masa la varice in vajul de afara. Intr-un final, apoteotic, am gasit ceva mai ieftin. Eram inghetati bocna.
- Hai, spune tot!
- Stai sa-mi trag sufletul.
Isi puse mainile pe ceasca fierbinte si se apleca.
- Vezi sa nu-ti cada rimelul in cafea.
- Stii ce? Lasa ca e mai buna cu rimel decat cu mustata.
Ne-am pus pe barfa. Ce am mai facut, ce mai stim despre fostii colegi, despre vreme si despre stirile mondene.
Ne alesesem un loc strategic, langa geam. Afara ningea feeric. Cativa oameni dadeau zapada pe care vantul o aducea la loc. Un jeepan isi face loc sa parcheze pe trotuar. Oamenii e la dezapezire fac temenele. Din masina coboara un burtos. Agita cheile de la masina.
- Ma, voi nu vedeti ca nu dati bine la lopata?
Se apuca sa le dea indicatii. Despre tehnica datului la lopata (cum trebuie tinuta, despre unghiul de atac etc). Oamenii asculta nauci.
- Nu plecati acasa pana nu e totul Luna! Ati inteles?
Oamenii mormaie ceva. Seful intra tantos in magazinul de langa cafenea. Nu-l mai vedem, dar auzim cum tipa la vanzatoare.
- Daca oamenii sunt la zapada, tu stai? Astea sunt rafturi aranjate? Cum sa vina clientul in brambureala asta? Va dau salariile cand o fi vanzare! Si vanzare nu e daca va bateti joc!

sâmbătă, 28 ianuarie 2012

Intalnire de gradul III (2)

Lasasem discutia la "banul gramada".
- Imi pare rau, dar spune mai departe ca m-ai facut curios.
- Nu mai aveam carbune medicinal, asa ca am dat cu negru de ochi.
- Serios? Folosesti creionul de ochi?
- Ha, ha! Stai sa vezi. Cand ma uit la microscop, bacteriile imi faceau cu ochiul.
- Era un bacteriu. Daca era bacterie, clipea des.
- M-am uitat pe "Gogule", sau cum ii zice primarele care este. Ce sa vezi!? Timpul de injumatatire a papadiei e diferit de cel de divizare al bacteriilor.
- Asadar, misterul ramane! Ia spune, ce mai zice Coana Lina?
- Nu stiu nimic. N-am mai vazut-o. Sa nu i se fi intamplat ceva.
- Mergem sa o vizitam? Ca doar nu s-o fi mutat la Rosia Montana. Doar sa munceasca.
- Nu cred. Nu am vazut-o la televizor.
- Poate nu au intrat reporterii la bucatarie.
- Ei! Si tu! Se luau dupa miros. Tu poti sa-i rezisti?
- Hai ca am dat-o pe reclame! Spune ce ai mai facut cu caramida.
- Nimic. Schimb tactica.
-Serios? La ce te-ai gandit?
- Lasa ca iti spun altadata. Vine clienta care lasa bacsis tare! Sa traiesti!
Salut. Mai vorbim.
A deschis portiera din spate si s-a aplecat serios. Ma gandeam sa nu il loveasca sciatica. Clienta a zambit suav, el a inchis portiera in urma ei, s-a urcat la volan si a demarat. In tromba.
Am cazut pe ganduri. Ce o mai face Coana Lina? Ma gandesc la bunatatile pe care le face. Mi-e dor de ele, desi eu ar cam trebui sa mai slabesc.

Nu e basm, dar e un inceput.

vineri, 27 ianuarie 2012

Intalnire de gradul III

Vorbeam de Elodel si lupul ma opreste pe strada.
- Sa traiesti! Ce mai faci?
- Alerg ca disperatul. Tu?
- Am o enigma grozava! Nu-i dau de cap, dar nu ma las!
- Bravo! Spune.
- Ma vad cu Vuvuzel. Imi spune de o cladire veche de o suta de ani. Ma duc s-o vad. Stii ca eu sunt curios din fire ca o femeie. M-am dus la fata locului. Cladirea nu pare de o suta de ani.
- Si unde e misterul?
- Stai sa-ti zic una tare. Stii ca femeia nu inseala?
- Da? Care e poanta?
- Compara. Ei, ce zici?
- Bine. Treci la enigma.
- Nu razi? Nu e tare?
- Ba da, dar lasa acum.
- M-am gandit ca am inteles gresit. Poate e de la capatul celalalt al strazii. Acolo erao cladire proaspat demolata. "Asta trebuie sa fie!" mi-am zis si am insfacat o bucata de caramida. Am pus-o in portbagaj. Sa o duc acasa si sa o datez cu carbon.
- Ai carbon radioactiv?
- Ei, as! Lasa ca vad cu carbune medicinal. D-ala pentru gaze la stomac.
- Nu ai gasit si tu o caramida sanatoasa?
- E buna! Am sa tin minte poanta. Sa le-o spun si la clienti.
- Merge, merge treaba?
- Asa si asa. Daca au inchis drumurile, nu mai am cursele afara care aduc banul gramada.

Discutia e mai lunga, dar va spun continuarea in postarea urmatoare.

Fara poze

Va spuneam de o poezie mai veche. Nu o gasesc nici eu in postarile mele.

NINGE

Ninge. Unde îmi e Muza
Unde îmi e calauza?
M-am lipit de geam, în casa
Si-astept Muza mladioasa

Intr-un vers sa ma inspire
Intr-o dulce amagire
Despre-un fulg de nea, usor
Ce coboara dintr-un nor

Nu coboara. Uite-l ! Suie
Se opreste. Zboara. Nu e !
Un-se duce? Ametesc
Fulg de nea, eu te iubesc

Ochii parca-mi scânteiaza
Stau la geam mereu. Viseaza
Ce-o fi ? Nu suntem copii !
Mai stii ?!

Daca tot veni vorba de poezii, ce ar fi sa mai postez cateva. Am avut o perioada in care versificam. Nu stiu daca pot fi numite poezii. Am participat (prin 2005 la un concurs. Bineinteles ca nu am castigat. Juriul nu a considerat ca ar fi ceva remarcabil in ele. Atunci eram trist. Si suparat. Acum mi-a trecut. Stiu ca avea dreptate.

RANDURI

Rânduri, rânduri, scrise iute
Despre gânduri ne-ncepute
Sus la râu, privigetoarea
Cânta si asteapta vara
Si un susur de izvor
Pe al ierbii lin covor
Rânduri, rânduri, scrise iute
Despre gânduri ne-ncepute.

RELAXARE

Se-ntuneca, un licurici
Pe cer rasare-acum
Miresme intra pe feresti
Ma-mbat-al lor parfum

Aici, mai aproape de cer
Strada nu ma-mpresoara
Pare un murmur efemer
Cu gust de scortisoara

Si Luna mi-a batut in geam
Sa-mi spuna “Buna seara”
Sa scriu un rand, sa scriu un basm
Sau sa ascult chitara ?

SOCIAL

Abis. Prabusire adanca
Pare un gand neterminat
Ce nicaieri n-o sa ajunga
Nimic nu e adevarat

Fictiuni. Sperante si himere
In universuri paralele
Chiar si in clipa de placere
Ai presimtiri rele

Cand cercul se inchide-n timp
Ai vrea sa strigi si nu se poate
In inima s-a-nfipt un ghimp
In jur e doar singuratate.

SOMN USOR

Intr-un susur de izvor
In adancul vailor
Inserarea se arata
Peste cerul fara pata

Stelele clipesc usor
Sa adoarm-un puisor

Frunzele fosnesc timid
Florile incet se-nchid
Pasarile au tacut
Cant de greier a-nceput

Sa adoarm-un puisor
Somn usor.

AM UN VIS

As vrea sa fiu celebru
Si lumea de pe strada
Sa se opreasca-n loc
Sa vina sa ma vada.

Spalatorese-n cor:
“Uitati-l pe poet !”
Si betvii sa strige:
“Faci cinste, Alfabet ?”

Un tânar desirat
Sa-mi cear-o poezie
Pentru a lui iubita
Din colt, la florarie.

O juna visatoare
Sa vina cu o carte
Sa-i dau autograf.
De asta-as avea parte !

Mai vreau sa fiu celebru ?
Si lumea de pe strada…

AMAGIRI

Sa ma zbenguiesc cu Muza
S-o provoc, s-o ametesc
Sa nu stie niciodata
O doresc, nu o doresc.

Vreau sa scriu, sau doar ma joc
As avea ceva sa spun
Sau vreau doar sa o provoc
S-o opresc din al ei drum ?

O lucire , fulgerare
Vrea, precis, acum sa-i spun
S-asculte a mea chemare
Sau sa îsi vada de drum ?

Am privit-o cu repros
Si i-am spus: “Daca vrei, pleaca !”
Mi-a raspuns ca-s ticalos
Ma mai iart-o data.

CASA INGERILOR

Ingeri albi si îngeri negrii
Se aduna-n asta seara
Sa colinde-ntreaga casa
Intr-un cântec de chitara.

Sa zdrobeasca sub picioare
Tot ce-n cale-or întâlni
Temeri, vise si speranta
Pân’ la zi nu s-or opri.

Zborul noptii, fâlfâind
S-o-ncheia spre rasarit
Se-nvârteste patefonul
Iaras l-ai uitat pornit.

joi, 26 ianuarie 2012

Ordinea de zi




Programarea postarilor a fost data peste cap de ninsoarea din ultimele zile. Stiu, unii sunt suparati ca e frig, pe altii ii deranjeaza viscolul, dar zapada este extraordinara. Unii spun ca ar fi o vreme "sa nu dai un caine afara din casa", dar ati vazut ce frumos se joaca in zapada?

PS Am o poezioara intr-o postare mai veche. Poezia se numeste "Ninge" si am scris-o acum cativa ani. Nu ma dezic de ea. Dar nici poze nu pot sa mai incarc!!! Calculatorul asta ma scoate din sarite!!!

A nins






Daca tot a nins, mi-am luat aparatul si am iesit. Sa vedeti ce mi-a iesit. OK. Mi-a iesit ceva, dar nu prea mult. Ningea, era innourat, aveam treaba... Mai rau este ca mi-a nins si pe aparat. Un fulg dusmanos mi-a cazut pe lentila aparatului. Si, dupa cum stiti, o fotografie reprezinta lumina intrata prin lentila. Cum eram ud pana la piele, nu am avut cu ce sa sterg lentila. Mai rau este ca nu puteam sa sterg nici aparatul. Asa ca am fost obligat sa renunt. Gata cu vaicareala!

PS Va dati seama ca vaicareala se leaga de o vorba foarte veche: "Cele mai frumoase fotografii sunt cele pe care nu am apucat sa le fac!"

miercuri, 25 ianuarie 2012

Copacul






Trebuie sa recunosc, aparatul meu nu poate sa faca poze noaptea. Sau poate. Daca folosesc un trepied. Problema mea este ca un trepied e muuuult mai scump decat aparatul in sine. Asadar, dilema. Sau...trilema! Ce spuneti de instantanee de noapte? Va dati seama ce tare ar fi? Imi amintesc de o poza mai veche. Foisorul de foc si urmele stopurilor masinilor ce s-au pierdut in noapte. Incep sa fiu sigur ca aceea a fost o eroare!

PS Si pentru ca trebuia sa introduc in postare si o poza reusita, un copac. Singur si desfrunzit in parcul adormit. Waw! Mi-a iesit cu rima!

marți, 24 ianuarie 2012

Dupa sarbatori




Ma obisnuisem, in urma cu ceva ani, sa ies dupa sarbatori si sa vad dezastrul lasat in urma. Anul acesta situatia e alta. Firmele de curatenie au strans mizeria foarte repede. Au ramas doar ici si colo urme vagi. Armate de lucratori definitiveaza situatia. Asadar, am ratat ocazia de a face poze care sa aminteasca de "petrecerea din strada". A ratat si "concurenta". Uff! Ce aparat are! Si se pare ca stie si sa il utilizeze! Ma roade invidia!

PS Ramai sanatoasa cocoana/ Ca-mi iau geamantanul si plec. Plec pentru cateva zile (pana repar Windowsul).

luni, 23 ianuarie 2012

Oameni de zapada





Dupa cum ati observat, pomi, frunze, banci, alei. Cred ca un om de zapada e ceva de neinchipuit. Cum a aparut in pozele mele? Mai ales ca nu e calare pe matura. Adica nu e ruda cu Melisa ori Vanesa. Asadar, ce cauta el aici?

PS Eram in perioada aceea de inceput de an in care inertia impiedica renuntarea la ceea ce am fi vrut sa fie sarbatori de iarna. Lipseste o poza. Nu a vrut sa o incarce. Nu stiu de ce.

duminică, 22 ianuarie 2012

Lumini si umbre






Final de 2011. Am fost in parc. Seara. Vreau sa pozez luminile sarbatorilor. Peste tot, lumini. Care mai de care mai sofisticate. O lume feerica. Feerie de lumini. In schimb, oamenii parca merg la o procesiune. Sarbatori?
Dimineata, dupa sarbatori, un pahar de cafea abandonat. Ce conteaza ca la cativa metri troneaza cosul de gunoi? Foloseste la ceva? Ce e ala?

PS Va trece timpul sarbatorilor de fatada? Vom reusi sa gasim in noi resortul revenirii la normalitate?

sâmbătă, 21 ianuarie 2012

Snooker






Se joaca Mastersul de la Londra. Al treilea turneu ca importanta dupa Campionatul Mondial si cel al Regatului Unit. In prima semifinala Trump il intalneste pe australianul Robertson, iar in a doua Higghins e favorit in intalnirea cu englezul Murphy.
Primul "soc" a fost in sferturi. Tramp l-a invins pe Ronnie cu 6-2. Sever, dar meritat. Judd a trimis orice bila in buzunar. Forma de zile mari. Greu de spus ca ar fi fost vreo surpriza in acest turneu. Participa primii 16 mondiali. Orice rezultat este posibil. Nerecomandabil de jucat la pariuri.

PS Imi pare rau, dar fiind inceput de an, nu am decat poze vestede!

vineri, 20 ianuarie 2012

Anul nou






Aproape ultimele poze de anul trecut. S-a dus anul. In urma lasa nostalgii. Si sperante. Waw! Intotdeauna ne gandim ca anul care vine ne va aduce. Nu stim ce, dar va aduce. Stam la gura caloriferului si visam. Mirosul de cetina a fost inlocuit de cel de plastic. Pe alocuri, ars. Am uitat ca artificiile se incing. Iar plasticul, nu rezista!

PS In mod real, vorbesc la un prezent trecut de ceva timp. Avem o postare defazata cu mai mult de jumatate de luna. Nu e un An Nou pe stil vechi, ci excesiv de vechi! Si de un brad pe stil prea nou. Artificial de nou (cu renii lui cu tot).

joi, 19 ianuarie 2012

Cladiri






Bucurestii au maidane. Dar si cladiri. Mai noi, mai vechi, vazute in baltoace... Si copacei aliniati. Doamne! Cat talent am! Trebuie sa ma laud. Cred ca ar trebui sa scriu si un curs foto. Tehnici de incadrare. Cum si unde. Dar, mai ales, ce incadrezi. Pozele ar fi perfecte la "asa nu!"

miercuri, 18 ianuarie 2012

Relaxare






O secunda. Un moment de relaxare. O pauza a timpului. Banca, lac, Biblioteca si ruine. Aici timpul s-a oprit. Se cauta un dezvoltator. E unul dintre maidanele Bucurestilor. Asa a fost mereu. Bucurestii au fost construiti in jurul maidanelor. Centrale sau nu. Cred ca maidanele, au fost, sunt si vor fi mereu. Isi vor schimba locul, dar vor fi.

marți, 17 ianuarie 2012

Poteci si frunze






Daca pozele precedente erau din noiembrie (si un pic de decembrie), acum am ajuns la mijlocul lui decembrie. Adica in ajunul sarbatorilor. Linia de ochire am pus-o pe frunze si poteci. Un copac lipsa, stropi de ploaie pe frunze...
Poteci ce nu duc nicaieri. Sau duc. Dar ce conteaza? Neplacut este cand stii unde duce drumul. Stii unde se termina si ca da in cotidianul plictisitor...
Si frunze vestejite. Frunze alungate de vantul taios.

PS Text scris la inceputul lunii ianuarie.