sâmbătă, 26 noiembrie 2011

Copilaria











Lumea copilariei mele este legata de o zona aflata intre Hipodrom (nu mai exista) pana la Cismigiu si intre Piata Matache (se demoleaza) si str Uranus (nici asta nu mai este).
Toata zona de pe malul drept al Dambovitei a disparut sub buldozere. Cartierul Izvor, cel din care a ramas un coltisor aflat intre podul Hasdeu si Sf Elefterie, nu mai este. Este locul unde Stadionul Republici (fost ANEF, ridicat dupa planurile lui Horia Creanga) a fost acoperit cu pamant si transformat in garaj al Palatului Parlamentului. Este locul unde au cazut biserici, unde nu mai exista Policlinica Sportivilor (fosta "Salvare", aflata la podul Mihai voda, nici asta nu mai este, iar biserica manastirii a scapat prin translare). Asta e in fosta mahala Mihai voda.
Pot sa spun ca locuiam intr-o zona cu multe spatii verzi. Parcul Venus (mult mai tarziu aveam sa aflu ca fusese arena echipei de fotbal cu acelasi nume), rondul din fata Operei, separat de baza sportiva Universitatea de Facultatea de Drept si, la oarece distanta (cam 6-7 minute de mers pe jos), Cismigiul.
Sa va mai spun ca Facultatea de Drept a fost ridicata dupa planurile arh. Petre Antonescu pe locul unui stadion, ca Cismigiul (va recomand cartea Cismigiu & comp a lui Grigore Bajenariu. Am citit-o cand eram elev. Intr-o noapte. A doua zi trebuia sa ajunga la alt coleg) a fost amenajat de austriacul Meyer la mijlocul secolului XIX, sau ca Opera Romana s-a ridicat in anii '50 ai secolului XX? Gasiti toate datele astea pe net. Cu erori, dar cine va tine minte toate datele astea? Va ramane o poveste spusa de cineva. Cred ca e bine sa retinem ca Bd Elisabeta a aparut la sfarsitul secolului XIX, sau ca cei ce locuiau pe Podul de Pamant erau scutiti de serviciul militar cu conditia sa apere orasul de viiturle Dambovitei.

3 comentarii:

myself spunea...

copilaria cu visele ei te prinde-n mreje e farmecul ei:X. copilaria e tot ce-ti doresti:x

Anonim spunea...

nu cred ca mai are sens sa spun ca imi plac fotografiile. presupun ca v-ati obisnuit deja cu asta...

demolam si in locul a ceea ce am demolat construim altceva, si cand acest altceva ajunge sa fie nefolositor/intr-o stare deplorabila/"de moda veche" il demolam...

asta e viata! suntem norocosi ca putem macar sa pastram amintiri.

Mihai spunea...

Da,copilaria! Asta cu demolatul si construitul, de multe ori nu coincide! Demolam, ramane maidan, devine o parcare, asteptam sa creasca pretul terenului, e criza si nu avem bani sa construim...