sâmbătă, 31 octombrie 2015

miercuri, 28 octombrie 2015

sâmbătă, 3 octombrie 2015

vineri, 2 octombrie 2015

Nu e nufar


Postare intamplatoare

N-am mai postat de 5 luni. E mult, e puțin? Nu știu, dar mă bucur ca nu mi-ați simțit lipsa.
Cu ce n-am ocupat în acest timp? Caniculă ( pe asta am suportat-o), boli (aici m-au suportat doctorii), poze cu telefonul ( facebookul suporta orice) și multe altele.
Mă gândeam să postez o rețetă, dar o mai dădusem. Să va povestesc despre ieșirile mele (pentru plăti facturi, la șomaj...) sunt sigur ca nu va interesează.
În rest? Nu m-au mușcat câinii, nu m-au răpit extratereștrii, nimic,nimic, nimic interesant.
Va las. Dacă găsesc ceva interesant, va scriu. Nu, nu-mi lăsați adresa. Va scriu pe blog.
Să aveți zile minunate. La revedere.

vineri, 8 mai 2015

Grădina primaverii


Îmi pare rău, dar nu mai pot posta poze pe blog. Cred ca e o problema la program. Dacă doriți să vedeți ce poze am mai făcut, mă găsiți pe Facebook.
Mihai Mărturisitorul
Va rog sa acceptați scuzele.

joi, 2 aprilie 2015

Morbida (2)

Curiosul Pafnutie ajunse la concluzia ca nimerise in cel mai plicticos loc cu putinta. Se hotara sa plece in cautarea altui colt de rai. Traversa o padure intunecoasa, o campie insorita, munti cu creste inzapezite si ajunse imtr-o vale. Bantui indelung valea, dar nu gasi nici macar un suflet de care sa se apropie. Nimic nu-l mai incanta. Nici campul inverzit, nici mieii zburdand...
Atotputernicului i se facu mila de Pafnutie si il trimise pe SfantulPetru sa il readuca la turma. Acesta i se adresa curiosului Pafnutie cu blandete si il convinse sa plece la drum. Traversara muntii cu creste inzapezite, urmara drumul peste campia insorita, prin padurea intunecata si ajunsera in poiana din care plecase.
- Nu sunt pedepsit?
- Pentru ce?
- Pentru ca am incalcat porunca Domnului.
- Atotputernicul ne iubeste pe toti. Poate, cand si cand, ne da lectii mai aspre, dar nu pedepseste niciodata.
- Voi ramane aici pe veci? Nu voi ajunge in Rai, nici nu voi fi pedepsit cu focul iadului?
Sfantul Petru zambi usor, ca pentru el.
- Raiul si iadul exista doar in imaginatia omeneasca! Vesnicia e una pentru toti!
- Si voi ramane aici pentru totdeauna?
- Nu. Cand iti va veni timpul, vei pleca.
-Si cum voi. afla ca mi-a venit timpul?
-Vei sti!

vineri, 27 martie 2015

Morbida

Murisem. Eram într-un fel de vestiar. Stateam pe o banca de lemn, la o masa  furniruita. Pe masa,  aruncată la intamplare, o bluza de trening. De dupa colt,  de pe un culoar,  apare un cunoscut.
- Salut! Ce faci?  Cine mai este aici dintre cunoscuti?
- Bine ca nu mi-ai zis: "Sa trăieşti! "
Radem.
- Desigur, suntem toti, dar tu esti primul cunoscut. Am inteles ca nu ne intalnim niciodata.
- Adica suntem exceptia.
- Da.
Imi vin o mie de intrebari, dar se amesteca. In cele din urma, reusesc.
- Daca asta e vestiar, unde sunt dusurile? Dar sala de mese?
- Sala de mese? La ce ne-ar folosi? Nu mai avem trupuri.
- Si ce facem aici?
- Ne traim eternitatea.
- Nu putem pleca nicăieri? Nu sunt campuri, paduri. ..
- Sunt.  Doar sa iesi de aici.
- Cum?  Pe unde?
- Bravo! Pui intrebari tâmpite! Ridica-te si priveste.
- Si sunt si blocuri? Si magazine?
- La ce ar folosi?
- Si de ce nu iesim? Sa căutăm  cunoscuţi.

Sfarsitul primului episod 

joi, 26 martie 2015

Poveste

O floricica isi deschisese petalele albe. Se bucura de soarele dimineţii.
O albina,  cu labele pline de noroi (nu stiu pe unde umblase), se aşeza pe o petala. Se duse sa bea niste nectar, dupa care,  obosită, se retrase sub o păpădie.
Nu, acela nu e bazait. Sforaie.

sâmbătă, 24 ianuarie 2015

Ceata

-
Ziua Unirii Principatelor

vineri, 23 ianuarie 2015

Fara titlu

Si de nu v-o place
Eu n-am ce va face
Imi iau blogul si ma duc!