vineri, 7 iunie 2013

luni, 3 iunie 2013

Viata de mahala



Cand ploua, ulita mahalalei se umplea de glod. Parea desprinsa din veacurile trecute. Majoritatea caselor, de chirpici, stateau sa cada.
- Mortule, hai la balta!
- Nu vin. I-am promis lui Caramida ca il ajut sa isi repare gardul.
- Treaba ta! Am auzit ca vine si Profira.
Profira era fata lui Fane Spanzuratul. Mica si rotunda, fata pusese ochii pe el. Taica-su nu prea era de acord, desi baiatul era muncitor in felul lui. I se parea cam molatec. El ar fi vrut sa-si dea fata dupa Buimacul.
- Nu vin ba! Am promis.
Se ridica cat era el de lung, ofta, isi lua toporul si pleca spre capatul ulitei. Voia sa mai desprinda cateva sipci din fosta tabacarie. Spera sa mai gaseasca ceva.
Imaginile astea le-am surprins cand ma duceam cu Ianis la fabrica veche. Imi spusese el ca sunt niste locuri numai bune de pozat.
- Ianis, dar ti cum ti se zice? Nu pot sa cred ca aici scapa cineva fara porecla.
- Ha, ha! Ai sa razi, dar mie mi se spune Mango. Au vrut sa-mi zica Fanariotul, dar era prea lung, iar Grecul e Elefteropol, vecinul de peste drum.
- Sunteti multi greci in mahala?
- Greci, tigani, evrei... Romanii sunt mai putini. Cred ca doar Lacusta si Busuioc. Aaaa! Si Pandele. Ala de lucreaza la Spatii verzi.
- Dar de unde si pana unde vine Mango?
- Carturaru mi-a pus porecla. Cica au fost niste fanarioti pe care ii chema Mavrocordat. Si asa m-a facut fruct.
- Da. Dupa Cantacuzino. Asta a fost ultimul Domn pamantean dupa mazilirea lui Brancoveanu. Atunci au gandit otomanii sa puna Domni din Fanar.
- Unde e fanarul?
- Cartierul grecesc din Stambul.
- Si de ce puneau greci? De ce nu puneau turci, de-ai lor?
- Aia isi plateau domnia. Dadeau bani la Inalta Poarta.
- Ba, da' le sti! Asta imi place. De mahalaua nostra ce ai aflat?
- Nu stiu nimic. Acum adun date.
Ianis tresari. O vazuse pe Marghioala. Vorbea cu Tigaie si radea. Se vedea de la o posta ca ii place de el. Lui Ianis ii pieri cheful de vorba. A ramas mut tot drumul.