Scris cu tz, ca sa nu creada cineva ca e vorba de un clan. Asadar, dimineata era ceatza. Deasa. As fi vrut sa ma duc pe malul lacului, dar nu aveam timp. Am ajuns in sens opus. La Obor. Nu era o ceatza atat de deasa incat "sa nu-ti mai crezi nici ochilor si nici urechilor", cum spunea Huck Finn, dar suficienta pentru ca un pom la margine de bloc sa para la marginea lacului.
14 comentarii:
superbe imagini:*
Urata dimineata, cu ceata asta. Dar au fost atatia care au gasit frumos chiar si in urat. Depinde ce ochi privesc
ador ultima imagine
Multumesc pentru aprecieri. (Cred ca sunt exagerate.) @Bianca Matei - Cand reveniti cu postari pe blog?
nu suuunt exagerate:x
Parcă nu-mi displace ceața, vezi doar ce poți, ce se lasă văzut..
O floare albă se zărește oricum!
...iar eu, ca personajul cu calculatoarele in spinare, in ceatza.
Cand am iesit eu din casa, la 09:15, nu mai era nicio ceata. Ceatza. Ci un soare orbitor.
Da? Cand am iesit eu era o ceatza orbecaitoare!
niste fotografii superbe!
Cu ce faci pozele ?:D
Multumesc. Sony DSC-W35
Fiecare spune ce vrea!
Fain club!!
p.s. s-a risipit ceața?
Ceatza?
Dar maine! Maine cred ca ajung in Herastrau. O sa fac niste poze! Hait! Am pus bateria la incarcat?
Trimiteți un comentariu