OBOSIT
Sunt obosit
Si nu de ieri, de azi
Imbatrânit
Incet, cu-ncetul cazi
N-a venit timpul
Chemarii-n infinit
Nimic nu mai svâcneste
Si gându-i obosit
Sunt obosit
Si nu de ieri, de azi…
PASARI
Sunt aievea, sunt himere ?
Se rotesc, se tot înalta
Dinspre marea de smaralde
Urca, aducând speranta.
Spre a cerului chemare
Vin cu tipat alarmat
De a soarelui dogoare
Trec de-un nor imaculat.
Se avânta mai departe
Fâlfâind ca gândul meu
Atras de-ale tale soapte
Le-ai spus tu, le-am visat eu ?
PLANGI
Incerci sa pari nepasatoare
Dar tot,revine si te-apasa
In seara de sfirsit de toamna
Si frunze moarte, pe terasa
Iti amintesc de ce a fost
Iti amintesc ce va sa fie
Si lacrimi pe obraz se-aduna
In toamna asta-acum tarzie.
REMANENT
Remanent. Resentiment
Umple sufletul de ura
Picura lent. Permanent
Restul este umplutura.
A ramas din alte timpuri
Pe când era bob de nisip
E vazut din alte unghiuri
Farul sta aprins pe tic.
Gest fugar, atunci gratios
Devine acum grotesc
Chiar si chipul e schimbat
Nu mai este îngeresc.
Remanent. Resentiment
Picura lent. Permanent
9 comentarii:
Permanent?
Ce? Cine? Unde? O doamna se intreba: "Sa-mi fac parul permanent?"
Permanent există asemenea situații. Și asemenea doamne:
p.s. nu aveți o poză?
Impresionant..fără cuvinte!
@ Raisa - Multumesc
@ INCERTITUDINI - Nu!!! Nu am poze!!! La ce folosesc pozele? Cui ii pasa de poze? A spus cineva cuvantul "poza"? Intreb si eu. Parerea mea!
Versurile oscileaza pe o plaja intrinseca de incertitudini si sperante, ascunse in,, sau de catre demiurgul intruchipat de vedenii hamletiene. Creatiile merita atentie chiar daca au un vesmant de discreta tristete ce poate fi considerat un avertisment la nesabuinta si/sau conditia umana.
De ce nu v-ati facut critic literar? Nu pricep nimic, dar cred ca asta era si ideea. Mai aprofundez comentariul dumneavoastra.
Trimiteți un comentariu