joi, 27 octombrie 2011

Mediu ostil


In ultima vreme maestrul intrase intr-o pasa proasta. Avusese un deces in familie, un unchi la care tinuse mult. La serviciu un sef incerca sa-si ascunda incompetenta dand vina pe el. Il sicana pe toate caile. In cadrul echipei, cativa colegi incercau sa ii ia locul prin tot felul de tertipuri.
Azi se juca meciul decisiv. De acest meci depindea soarta intregii echipe. Pe umerii sai apasau mari responsabilitati. S-a trezit de dimineata. Simtea un gust de "cocleala" in gura. A plecat de acasa mai devreme pentru a se plimba singur cu gandurile lui. Voia sa isi puna gandurile in ordine.
Ajuns la sala de joc intalni o atmosfera ostila. S-a gandit, pentru o secunda, sa ceara antrenorului sa nu mai fie introdus in echipa. Era clar ca celalti nu il doreau. Nu facea parte din "gasca" lor. Spiritul lor de gasca era mai important decat rezultatul meciului. Ce cauta el acolo?
Partida a inceput cu o surpriza. Adversarul alesese o varianta mai rara. Coincidenta sau nu, aceasta fusese analizata saptamana aceasta. Gandurile au dat navala. Coincidenta? Nu mai putea sa se concentreze asupra partidei. Oare cineva a transmis adversarilor... Coincidenta?
Muta rapid si se ridica brusc de la masa. Privi in jur. Cauta o privire vinovata.
"Nu. Cred ca devin paranoic."
- Vrei o cafea? Pari putin obosit.
- Nu, multumesc. Am baut acasa.
Se intoarse la masa de joc. Adversarul facuse o mutare neasteptata. Greseala? Mutare pregatita in "laborator"? Cazu pe ganduri. O cursa destul de fina, dar si o amenintare destul de neplacuta.
Partida se incinse. Adversarii se luptau din greu. Se mai intalnisera de multe ori. "Totusi, parca nu juca asa bine."
Dintr-o data partida se prabusi. Ultima mutare era fantastica. Nu gasea cale de iesire. A mai incercat cateva mutari, dar a trebuit sa se recunoasca invins.
S-a ridicat de la masa, si-a salutat colegii si a plecat. Din usa a vazut o privire in care se citea satisfactia unui „coleg”. Acesta descoperise mutarea surpriza intr-o partida recenta a unor mari maestri.
Invidia a invins competenta si spiritul de echipa.

9 comentarii:

INCERTITUDINI spunea...

Știți ce-mi place? tocmai durerea.
O înțeleg.
Înseamnă acel ceva, care nu poate fi decât al unora.
Durerea înseamnă multă noblețe.
p.s. În dimineața asta, am recitit primul interviu al reginei Ana.

Mihai spunea...

Noi avem o gramada de treaba si altii joaca sah!

Raisa spunea...

Invidia poate uneori sa faca pagube mari,atat cu inima omului cat si cu felul lui de a gandi.

Mihai spunea...

invidia este o realitate ce nu poate fi contestata. Trebuie doar ignorata.

Rose spunea...

invidia si orgoliul umbla mana-n mana

Mihai spunea...

Daca se iubesc, sa se ia!

INCERTITUDINI spunea...

Să se ia la bătaie?
Sau în serios?

Mihai spunea...

Daca Sissis spune ca merg mana in mana...

INCERTITUDINI spunea...

Granițele sunt , mai totdeauna, fragile..