vineri, 7 octombrie 2011

Soc








Nu stiu cum intorc privirea pe strada laturalnica. Elodel, inconfundabil, se tine tandru de mana cu o faptura suava. Nu incape indoiala. Nu cred sa o recunosc daca o vad altadata. Era prea intuneric pe strada.
Ajung in scara. Iar nu merge liftul. Urc cu greu. Pe palier dau nas in nas cu coana Lina.
- Ce-o fi cu Elodel? Nu stiu, parca e complet schimbat.
- O fi indragostit.
- Sti ceva? Spune-mi si mie!
- Nu. Presupun.
- Am facut o placinta cu branza dulce si stafide! Vin sa iti aduc si tie.
Intru in casa. Astept. Cada e aproape plina. Lasa. Mi le aduce maine dimineata.
O bataie usoara in usa. Ma imbrac rapid si deschid. Coana Lina, cu o farfurie aburinda, zambeste complice:
- Spune tot! Ce e cu Elodel?
- Nu stiu. Ti-am mai spus ca presupun.
- Sa faca asa mincinosul?
Semn cu degetul. Stiti voi, arata a cocosare.
- Daca zic?!
- Mai bine ti le aduceam maine dimineata. Parca te vad ca le mananci pe toate si pe urma mi te plangi ca nu mai dai burta jos!
Pleaca. Intru in cada. Waw! Parca sunt in rai.
Ies. Ochii imi cad pe farfuria de pe masa.

PS Le-am mancat pe toate. Am strans si frimiturile din farfurie. Nu mai dau burta jos!

2 comentarii:

https://incertitudini2008.blogspot.com spunea...

Când cu mărar, când cu brânză, e de rău cu doamna asta!
p.s. nu există și o altă intrare?

Mihai spunea...

Dar este inegalabila!