Sistemul Solar

Un astronaut de pe Statia Internationala, jucandu-se cu o pungulita cu zahar, a constatat ca, in stare de imponderabilitate, particulele tind sa se adune la un loc. Aceasta este considerata o dovada a "prabusirii norilor moleculari" in formarea stelelor. Daca dovada este corecta, putem spune ca stim cum s-a format Soarele. Asadar, praful din norul molecular s-a adunat pana a atins "masa critica" ce a format soarele. Dar restul Sistemului Solar? Aparitia planetelor poate fi considerata a fi legata de rotirea "norului" in jurul Soarelui. De ce? Ideea poate fi data de scurgerea apei intr-o chiuveta. Ati observat ca la scurgere se formeaza un vartej? Probabil ca la fel se intampla si la nivel astronomic. Iar, respectand observatia astronautului mai sus amintit, materia se aduna in pietre, bolovani, asteroizi si, in cele din urma, in planete. Deformarile datorate gravitatiei planetelor duc, probabil, la formarea satelitilor. Ce a cauzat aparitia centurii de asteroizi si cometelor? Sunt multe teorii. Una presupune ca asteroizii sunt fragmente ale unei planete distruse de imensa gravitatie a lui Jupiter. Putem fi de acord, sau nu, cu aceasta teorie. Daca o planeta s-a spart in bucati, de ce bucatile nu au cazut pe Jupiter? Sau, cine stie, poate ca exista o lege prin care o parte dintre fragmente au cazut pe planetele Sistemului Solar, lege care ar fi dus la "Bombardamentul tarziu". Se observa cu ochiul liber cratele lunare. Prin observatii efectuate prin lunete si telescoape s-au descoperit cratere pe planete fara atmosfera. Se presupune ca se datoreaza unei caderi masive de asteroizi pe aceste planete, probabil si pe Pamant, acum vreo 4 miliarde de ani, moment in care Sistemul Solar avea deja forma actuala.
De ajuns pentru azi! Cam asa se presupune ca s-a format Sistemul Solar.