Aveam vreo 4 ani. Am plecat cu tata la Lacul Rosu. Cred ca prin sindicat. La dus am mers cu un autobuz pe Cheile Bicazului. Tata zicea ca m-am speriat pe serpentine. Nu-mi mai amintesc. Stiu doar ca mi se parea ciudat lacul plin de trunchiuri de copac. Am aflat ca s-a format printr-o "prabusire naturala".
Atunci am inteles cum e cu aerul de munte. Cand ajungeam in camera (stateam la "cabana"), picam! Tata imi luase un "baston de turist". Violet. Eram tare fericit. As fi dormit cu el in pat. Nu ma desparteam niciodata de el.
Cat a durat eternitatea? Ce s-a intamplat cu bastonul? Cand a disparut?
PS Ma speriasem de caine. Era asa mare! Tata il tinea departe de mine.
2 comentarii:
Amintiri..Bastonul violet. Cainele..Serpentinele..Lacul.
Povesteste-ne si despre un Craciun din copilarie. :)
Trimiteți un comentariu