Coana Lina

Am trecut pe acasa, la pranz, sa "ciugulesc" ceva. Pe scara, plina de faina, avea si in par, Coana Lina ducea o tava acoperita cu un servet. Coana Lina poate fi ocolita cu greu. Ocupa toata scara, din balustrada in perete. Sa o vezi ce isi aduna sunculitele sa te lase sa treci. E o femeie deosebita. Amabila, saritoare. Pasiunea ei: bucataria. Si are talent! Pe bune. Cred ca de asta s-a ingrasat. Tot ce iese din mana ei e arta pura.
"Ce ai mai preparat Coana Lina?"
"O placinta cu marar. In 5 minute vin sa iti aduc si matale sa gusti"
"Aaa !!! Nu ca fug. Ma asteapta clientul in masina"
Barbat'su' e un morocanos si un artagos. Dar, cand e gata mancarea, e acasa. Cred ca are lingura si furculita in buzunar. Sa fie el primul la masa!
Pe copii nu ai sa ii vezi niciodata la shaormarie sau mancand chipsuri.
"Astea sunt prostii! Face mama o mancare, te lingi pe degete!"
Cand an coborat, am dat nas in nas cu Coana Lina. M-a mustuluit dintr-o miscare a degetului. Seara m-a asteptat cu o farfurie cu placinte.
"Le-am tinut in cuptor, sa gusti si matale un pic"
Le-am mancat pe toate! Nu te poti abtine. N-am mai putut sa dorm. Imi plesnea burta.