Ies. Ploaia imi da tarcoale. Nu a venit inca. Apa numai de la fantana din statie.
Fug. A aparut tramvaiul.
Ajung in centru. Intre blocuri, biserica Sfantul Gheorghe. I se spune si vechi. Sa nu se confunde cu biserica inaltata de Brancoveanu. Cladirea care o ascunde se numea "Vulturul de mare".
Alaturi, biserica "Baratia". Cea mai veche din Bucuresti. Ridicata de mesterii veniti de la Lipsca. Nu chiar de ei si nu tocmai asta! La inceput, a fost de lemn. A ars, A fost reconstruita. Forma actuala dateaza de la sfarsitul secolului XIX. O aripa a disparut. Sa faca loc Bulevardului Bratianu.
Ajung la Piata Unirii. Hanul lui Manuc. Cladire de acum 200 de ani. Renovata de multe ori. I s-a zis, la un moment dat, Hotel Dacia.
Biserica Sfantul Anton, in spatele hanului, pare a fi construita de Mircea Ciobanu. Cum ramane cu crucea care vorbeste de biserica disparuta?
La "Curtea veche" e deschis un targ. Targ de handmade. Adica o chestie manuala de prins margele pe ata. O mizerie cu staif! Imi aduc aminte de gaina din "Punguta cu doi bani". Nu puteau etala margelele decat la Curtea Domneasca!!!
Ajung la "Curtea sticlarilor". Ridicata in 1857. Azi e plina de carciumi si cafenele.
Ies in Lipscani. Sapaturi abandonate. Pe vechile ziduri cresc buruieni. Si pachete de tigari aruncate de trecatori. Si sticle, pardon, peturi.
Ploua. Ma ascund in Pasajul Villacrosse. Cu doi de l. Arhitect catalan.
Un comentariu:
Un tramvai numit dorintza!
Trimiteți un comentariu