Despre Bucuresti?

Am de lucru. Trebuie sa scriu despre un colt de Bucuresti. Ceva frumos. O fi bine daca scriu tot despre mine? Nu ca as fi frumos, dar sunt burtos.

Asadar, aflati despre mine ca nu am fost asa dintotdeauna. Cand m-am nascut, de exemplu...

Gata! Fara exemple. M-am nascut la maternitatea spitalului Brancovenesc. Numele vine de la cladirea ce fusese, la origine, o casa, palat, cum i-o fi zicand, a domnitorului C Brancoveanu, var cu Cantacuzinii. Brancoveanu, avand o avere de invidiat, a facut in asa fel, incat sa ajunga domn al Valahiei. Nu stiu exact cum, dar se pare ca nu tocmai ortodox, daca ne gandim ca a demolat un han al Cantacuzinilor pentru a deschide Podul Mogosoaiei. Unii zic ceva de un foc, dar eu nu stiu, nu am fost acolo. Asta e numele vechi al Caii Victoriei, dat de Carol in cinstea victoriei in Razboiul de Independenta.

Dar, sa revin. Cantacuzinii au avut grija sa ii fie si ei de folos, mai ales cand l-au ajutat, cu vorbe la Poarta, in scopul mazilirii. Ei, lupte fraticide. Nu ati auzit de Carol cel mare? Asta s-a luptat cu fratele sau. In cinstea sa, s-au umplut orasele Europei de statui. Mai ales ecvestre. "Bine frate, ecvestra, ecvestra, dar si pe cal?"

Asa. Cum va ziceam. Cand m-am nascut, nu aveam burta. Stateam pe 6 Martie, numele de atunci al Bd Elisabeta, deschis la sfarsitul secolului XIX, perioada in care a avut loc o mare sistematizare. Atunci s-au facut axele N-S (Bd Brancoveanu, acum Bratianu) si E-V ( cu inaugurarea Bd Elisabeta la 1894). Fara date, ca nu suntem la ora de matematica! Langa mine era curtea Facultatii de Drept, acoperita vederii la inceputul anilor '60 de blocul de pe V Parvan 2. Parvan a fost istoric. A nu se confunda cu V Porojan al lui Alecsandri. Cu "cs", spre deosebire de Grigore Alexandrescu, fabulistul.

Iar m-am incurcat in poveste. Poate am noroc altadata!