miercuri, 28 ianuarie 2009

La gura sobei


Era seara. Ne adunasem in jurul unui foc. Nu era de tabara. Era in curtea spitalului.

Acum se facuse liniste. Doctorul Murgu sforaia. Urma si el un tratament si se pare ca ii fusese administrat gresit. Cica i-au dat vodca intravenos.

De la doctorita Rita se auzeau scartaituri suspecte. Lumea zice ca il invata pe asistentul Gogu meserie. Se poate. Cica e o doctorita foarte buna. A zis-o si inspectorul venit de la Bucuresti.

Avusesem la masa orez cu slanina. Carcotasii spun ca ar fi trebuit sa avem si carne, dar a nimerit in farfuriile personalului. Nu cred. Dar nu spun nimic. Astia nu trebuie contrazisi.

Asadar, eram in jurul focului. La spital se oprise caldura pentru neplata facturii. Adunasem vreascuri. De prin vecini. Gardul nu mai avea sipci demult. Am ras de Sile! Nimerise intr-o tufa de maces.

Vorbea Gigi Ciutanu. Asta era om cult. Cand vorbea el, toti il ascultam. Vorbea domol si parca avea o mangaiere in glas.

- Demult, pe vremea cand ciuma ucidea orase intregi, pe malul Dambovitei s-a ridicat Bucurestiul. Defapt nu s-a aratat asa cum il stim acum. Era o cetate. Un varf de lance in lupta cu turcii. Cand? Nimeni nu stie. Istoricii iau de buna prima atestare documentara. A dat Tepes mosii unor boieri de isprava si a zis, pentru prima oara, Bucuresti. Asta era la 20 septembrie 1459.

- Nea Gigi, ia-ne mai usor. De unde stie lumea aia de mosii, data si cate altele. Cred ca sunt barbi!

- Sile esti incorigibil! Sunt date precise. Sunt acte.

- Pai cum stie lumea ce a fost acum 500 de ani si nu stie ce a fost ieri?

- Of!!! S-au gasit. Nu toate. Unele. Daca Tepes zice Bucuresti, inseamna ca asa se numea. Adica, lumea il stia deja asa. Cum zici tu azi Ploiesti, Pitesti. Asa il stia lumea de atunci.

- Inseamna ca e mai vechi?

- Da, dar nu sunt acte. Si istoria incearca sa fie cat mai precisa.

Cred ca se luau la cearta daca nu venea sora. A dat cu o oala de apa pe focul nostru si ne-a trimis in saloane.

PS Era miez de noapte si se auzeau sforaituri si un scartait jalnic. In rest, liniste.

3 comentarii:

Lilick spunea...

Foooarte frumoasa povestire. Te perfectionezi. :)

Floare albastra spunea...

Chiar asa,uneori ai senzatia ca lumea toata este un spital,o sfera uriasa, ca in fotografie,fara usi, fara ferestre- s-au furat, pentru ca fusesera facute din fier, termopanul a aparut mai apoi; si daca usi nu sunt, ferestre nu sunt, intra cine vrea, ramane cine poate, nu se stie cine mai trateaza pe cine, cu ce, cand, cum..

capatullumii spunea...

Hmmm! Tot la baietii veseli, tot la ei!? :) nu te mai lasa sa pleci, sau a-nceput sa-ti placa acolo? :P si dupa ce ca va tine moca mai vreti si caldura si carne...si parca aud ca de maine o sa cereti si voi perfuzii :P ...cam multe pretentii domnilor! Pana la urma eu cred ca sunteti la un foc IN tabara nemultumitilor :P
Cu alte cuvinte, mi-a placut... :)