Azi ma uitam insistent la un copacel...avea frunze ruginite din toamna,o splendoare!M-am apropiat de el sa privesc ramul cum se proiecteaza pe cerul serii instelate.Ce "arhitectura"!Nici o catedrala din lume nu-l intrece in desavarsire.Ce ritmuri,ce compozitie! Am spus-o de atea ori si o voi repeta mereu,am pierdut spiritul contemplatiei,am devenit excesiv de activi si...activisti, de aici raul lumii! Contemplatia vine inaintea meditatiei!In literatura se scrie din stari meditative nefondate pe contemplatie cu adevarat.
Studiul artelor vizuale ar trebui sa fie obligatoriu.Imaginea ca si compozitie se citeste ,necesita educatie si bineinteles acea stare superioara numita contemplativism.
@ INCERTITUDINI - Cercei? @ Modart - Nimic nu se pierde. Se ascunde undeva, nu stiu unde, si iese la suprafata atunci cand il chemam. Daca il chemam cu adevarat. Daca nu ne-am pierdut copilaria. Restul e inutilitate.
Fara antrenament,se pierde,chiar si talentul!Ideea este ca avem in ce investim,as de unde contemplatie in epoca vitezei! Daca in istoria noastra evoluam pe partea contemplatiei,ne teleportam astazi cu gandul si comunicam telepatic.Asa cred.
Nu, talentul nu se pierde in nici o imprejurare. Se pierde indemanarea, dar talentul, nu. Talentul il ai sau nu. Poate, din lipsa de antrenament, sa devina inutil. Sau, lipsa lui sa se compenseze (partial) prin munca.
8 comentarii:
Ca și cum iarna are cercei!
Azi ma uitam insistent la un copacel...avea frunze ruginite din toamna,o splendoare!M-am apropiat de el sa privesc ramul cum se proiecteaza pe cerul serii instelate.Ce "arhitectura"!Nici o catedrala din lume nu-l intrece in desavarsire.Ce ritmuri,ce compozitie!
Am spus-o de atea ori si o voi repeta mereu,am pierdut spiritul contemplatiei,am devenit excesiv de activi si...activisti, de aici raul lumii!
Contemplatia vine inaintea meditatiei!In literatura se scrie din stari meditative nefondate pe contemplatie cu adevarat.
Studiul artelor vizuale ar trebui sa fie obligatoriu.Imaginea ca si compozitie se citeste ,necesita educatie si bineinteles acea stare superioara numita contemplativism.
@ INCERTITUDINI - Cercei?
@ Modart - Nimic nu se pierde. Se ascunde undeva, nu stiu unde, si iese la suprafata atunci cand il chemam. Daca il chemam cu adevarat. Daca nu ne-am pierdut copilaria. Restul e inutilitate.
Fara antrenament,se pierde,chiar si talentul!Ideea este ca avem in ce investim,as de unde contemplatie in epoca vitezei!
Daca in istoria noastra evoluam pe partea contemplatiei,ne teleportam astazi cu gandul si comunicam telepatic.Asa cred.
Nu, talentul nu se pierde in nici o imprejurare. Se pierde indemanarea, dar talentul, nu. Talentul il ai sau nu. Poate, din lipsa de antrenament, sa devina inutil. Sau, lipsa lui sa se compenseze (partial) prin munca.
E adevarat ca il ai sau nu,exista latent acolo undeva,doar ca multe mai cere,e nesatul in a te dedica lui.Altminteri, vb aceea ...te-a parasit muza!
Cercei de frunze!
@ Modart - Dupa cum stiti, Muza e schimbatoare.
@ INCERTITUDINI - Aveam pe undeva niste poze cu cercelusi.
Trimiteți un comentariu