vineri, 28 decembrie 2012

Pase

Nu sunt in pasa buna cu pozele. Nu fotografiez. Apas declansatorul. Apas pentru ca asa trebuie pentru a se inregistra ceva in memoria aparatului. Iese ceva dubios. Ca pozele de ieri. Cred ca trebuie sa fi un geniu pentru a gasi ceva valente in pozele acelea. Eu nu sunt. Le-am postat pentru zapada. Mai tarziu a inceput ploaia. Asadar, am niste poze "document".
Nici de scris nu am chef. Sau, poate as avea chef, dar nu am nici o idee. Prin capul meu nu circula nimic. Imi amintesc de un coleg de liceu. Isi sufleca manecile. Sa se apuce de calculat. Ce? Nu stia. Vroia sa calculeze.
Stau in fata calculatorului si vreau sa scriu ceva. Din pacate nu stiu ce. Ma mai gandesc. Pana maine, poate imi vine vreo idee.

Va vine sa radeti? Vreti sa-mi dati o idee? La ce mi-ar folosi?
"Scrie de Elodel." "Spune ceva de sarbatori." "Sunt atatea lucruri interesante! Nu se poate sa nu-ti vina tie o idee!"
Stiu. Asa se vede intotdeauna de afara, dar, daca va amintiti, toti avem momente
in care in creierul nostru nu e nimic. Nimic de spus.

10 comentarii:

INCERTITUDINI spunea...

Unii poartă cotiere.
Colegul dumneavoastră își sufleca mânecile?
ce ți-e și cu matematicienii ăștia!!

Raisa spunea...

Poza e reuşită.Se poartă culorile neon anul acesta:)

Mihai spunea...

Azi dimineata, o ceata densa invaluia orasul. Pana sa ma hotarasc daca sa fac poze, s-a ridicat. Nu stiu unde. Banuiesc ceva cu vazduhul. Dam se poarta neon si matematica. Chiar ma gandesc sa scriu un poem. Ce ziceti de Neonul matematic, sau de Aritmetica inerta?
Exemplu:
Iubita mea cu tente de neon
In fata ta ma simt inert
Ca o sudura cu Argon
Si matematic precum un concept
Da bine la public?

Mihai spunea...

http://www.youtube.com/watch?v=rKxkslltgeE&hd=1

INCERTITUDINI spunea...

De comă!

Mihai spunea...

Multumesc

Aurora Georgescu spunea...


Uneori, mergând pe drumul prestabilit (??) al propriei vieţi, se întâmplă ca din cauza unui cutremur să se surpe şoseaua şi suntem debusolaţi. Pentru astfel de situaţii extreme trebuie să avem un plan de rezervă.
Nu este neapărat un titlu de posibilă postare, ci pur şi simplu o întrebare... şi nu mă deranjează dacă rămâne retorică: dacă ar fi să iei viaţa de la început (să zicem... după terminarea liceului) ce drum ai alege?

Mihai spunea...

Intrebarea este aproape retorica. Raspunsul e dezarmant de simplu. Nu stiu. Cat despre planurile de rezerva, John Lennon avea o vorba: "Viata e ceea ce trece pe langa noi in timp ce ne facem planuri"

Mihai spunea...

Ciudat. Aveti garda la intrarea pe blog?

Aurora Georgescu spunea...

Nici vorbă de gardă. Nu ştiu ce se întâmplă, dar dacă doriţi, puteţi accesa http://stropidesuflet.wordpress.com