luni, 27 februarie 2012

Claudia Artimon

Claudia Artimon e obosita. O oboseala continua. Se trezeste obosita, se spala obosita, isi pregateste micul dejun obosita, se macheaza tot obosita si pleaca la serviciu obosita.
Ajunge la munca obosita, isi bea cafeluta obosita, barfeste obosita si lucreaza obosita la dosare.
Ofteaza din greu cand iese de la serviciu, se opreste in piata, umple sacosele, se opreste sa se uite la niste cercei si bratari, parca i-a mai trecut putin oboseala, ii sticlesc ochii si cumpara cate ceva. Se mai opreste la niste rujuri si farduri, se uita la lenjerie si ajunge acasa.
Pune oalele si cratitele pe foc, se dezbraca, probeaza noua lenjerie si se intoarce in bucatarie. Un golan din blocul vecin o fluiera. Se roseste, de placere, dar tipa nervoasa:
- Ce te uiti ba!?
Il stie. E un fustangiu.
Se intoarce la oglinda. Ii sta bine cu noua lenjerie. Ramane asa cateva minute. Sa se admire. Arata bine pentru varsta ei.
Azi voia sa iasa la film, dar e obosita. "Daca stau in casa, nu am cum sa gasesc un baiat bun. Dar sunt foarte obosita. Poate in week-end"

PS In week-end a dormit. Era tare obosita.

3 comentarii:

INCERTITUDINI spunea...

Are nume frumos. Cam de artistă. Cred că este de împrumut- până trece mărțișorul..

£αvi H. spunea...

;))
mi-a placut replica ei
si povestirea in sine e frumoasa!:)

Mihai spunea...

Multumesc pentru comentarii. Ma bucur ca v-a placut povestea. Mai am si alte povesti. Le voi scrie atunci cand nu pot posta poze.