miercuri, 17 februarie 2010

Sedinta foto






Se aduna lumea in englezeasca "furtuna de creiere" sa decida ce si cum. Eu, singur singurel, cu o groaznica furtuna in cutia craniana, decid sa ies la o sedinta foto. Am vazut chestia asta pe un site. La ei era excursie foto. Ceva de genul "Sa ne cunoastem orasul". Pentru a-i contrazice, ies sa vad: recunosc orasul? Ideea reala era legata de o intrebare: "Unde... Doamne iarta-Ma am pus pozele cu Biserica Slobozia de asta vara?" Nu le gasesc. (Trebuie sa fac curatenie prin calculator!) "Dar nu stii cand le-ai facut?" "3 august 2009 ora 10:15!" "Da search" "Da tu!"
Ies in Mosilor. Mi-amintesc de desenele cu Fred Flinstone. Odata, rapit de unii, spune ca nu recunoaste cartierul. Nici eu! Blocuri tip. Atat de impersonale incat te poti crede oriunde. Chiar si la Arad. 
Ce imi veni cu Aradul? Cred ca am ramas cuplat la emisiunea aia cu intretinerea. 
Mantuleasa. Alta epoca. Un bust groaznic. Mircea Eliade. Langa Biserica Mantuleasa. Cred ca am ramas in urma cu intelegerea esteticii.
Ies in Mircea voda. Langa Sf Mina creste un monstru de sticla. L-am pozat anul trecut. Nu ii urmaresc evolutia. Nu e copilul meu! Ajung la maidanul de la Biblioteca Nationala. Niciun dezvoltator? E lung maidanul. Ba e lat! 
Ajung la Pasajul Marasesti. Risc o poza, doua, trei spre Bd Neatarnarii (asa se numea acum un secol). Dau in Magistrala. Cineva imi spune ca se numeste Cantemir. "Inainte asa ii zicea" Care inainte? Parca l-au facut comunistii. Magistrala nord-sud. Realizari marete. Seamana cu Mosilor. Blocuri "cutii de chibrturi". Asa le zicea tata. Cred ca nici Flinstone nu recunoaste cartierul! Gasesc biserica. Ma reped ca un uliu sa pozez. Biserica, nu pe mine! Nu sunt "star". 
Gata! E devreme. Fug la Chirigiu. Vreau la Podul Calicilor! Intr-un timp i se zicea Podul Calitiei. Moftul venea de la niste boieri care isi ridicasera case in zona. Au gasit si argumente: Ecaterina "Calitia" Ipsilanti ajuta saracii. Nu merge! Era o boieroaica pe care o chema Calitia. Nici asta nu tine! Locuia prin zona Unirea. Noroc cu Razboiul de Independenta. Si-a schimbat numele in Rahovei. Rahova, Grivita... Nume de orase bulgare unde s-au dat lupte. A pictat Grigorescu ceva in sensul asta, dar... sa nu va plictisesc. 
Intermezzo. Am facut scoala generala la intersectia Plevnei (Podul de Pamant) cu Berzei. Se numea Sc Gen 165. Apoi, Liceul 42, Sc 201, iar azi Liceul Cervantes. Cand se spargea mingea cu care ne jucam in pauze, colegii ma invoiau la ora urmatoare si fugeam la "vulcanizare". La Chirgiu. Cu tramvaiul 2. Tramvaiul nu mai exista. Vulcanizarea, da!
Imi plac gardurile astea vechi de caramida. Nu stiu de ce. Vama Antrepozite. Si pe asta am mai pozat-o. Nu mai merg spre "Coloseum". Azi intru pe Uranus, Sabinelor, Acvilei, Sirenelor (tot e 16 februarie, ziua internationala a Neptinei. Glumesc. Pe vremea cand ma duceam cu mingea la vulcanizat, era un desen animat la televizor. Marin Boy. Pe sirena o chema Neptina. De ea cred ca tragea Vasile Roaita!)
M-am luat cu vorba si ni v-am mai povestit ce poze am mai facut. Am dat in Maretele Bulevarde. Acolo unde s-au mutat o gramada de provinciali care injura Bucurestiul: "Nu se compara ci Clujul sau Timisoara! Uite ce mizerie!" spun aruncand pe jos ambalajul de la croassant. "De ce nu il pui la cos?" "Da tu ce te bagi tataie? Nu vezi ce mizerie e? Mai conteaza o hartie in plus?"
Trebuie sa fug la servicu. Mai vorbim.
PS Pozele se aseaza cum vrea muschii lor. Inca nu am aflat cum pot sa le asez, dar... mai exersez.

2 comentarii:

literelibere spunea...

hei, in sfarsit dai si tu un semn de viata :). vad ca ai inceput seria de fotografii din batrana noastra urbe. frumos!

PS. cat despre postarea viitoare despre femei, de ce ar putea sa ma supere? atata timp cat e scrisa cu empatie, intelepciune si nepartinire, va fi o placere s-o citesc. nu cred ca o sa dai glas in ea la josnice frustrari personale, in ciuda acelui "mitocan" de la sfarsitul comentariului :)

ZuZa spunea...

eu iubesc orasul asta... mare si gri cum este el. multumesc pentru ca evidentiezi si tu schimbarea, mi-as fi dorit sa cunosc bucurestiul anilor 50... crezi ca mai exista vreo speranta sa-l vad ? sau traim bine in continuare mult si prost desigur