Gradina Braslea

Pana acum 160 de ani zona ce cuprinde Parcul Icoanei si Parcul Ion Voicu era cuprinsa in Gradina Breslea. De aici izvora inainte de 1820 un rau ramas celebru in memorie, Bucurestioara. Interesant este ca pe net circula o poza care se pretinde ca ar prezenta o imagine a raului. Domnul Radu Oltean demonteaza mitul, demonstrand ca era o poza a Dambovitei. Se pare ca raul s-a colmatat inainte de 1820.
La 1860 terenul Parcului Ion Voicu a fost cumparat de librarul George Ioanid care l-a transformat in livada si grdina de legume si zarzavaturi.
In 1872 Primaria (al carui sediu, construit dupa planurile lui Vilacrosse, se afla pe malul Dambovitei, in apropierea Hanulul Manuc, la intrarea in pasajul Unirii) a incheiat un contract cu Anton Westelly pentru amenajarea unei gradini pe maidanul Icoanei. Atunci se deseaca si balta Bucurestioarei, ultima amintire a raului.
Odata cu aparitia Scolii Centrale de fete (1889-1891, arh Ion Mincu) sistematizarea zonei este accelerata. Apar vilele din jurul parculul Ioanid (vechiul nume al parcului Ion Voicu), opera al unor importanti arhitecti romani (Petre Antonescu, Ion D Berindei, Ion I Berindei, Grigore Cerchez, Paul Smarandescu, Dimitrie Harjeu, Horia Creanga...
In 1904 statuia lui G C Cantacuzino realizata de francezul G Dubois, completeaza piata cu acelasi nume, piata ce separa Parcul Icoanei de Parcul Ion Voicu.

Copilaria

Lumea copilariei mele este legata de o zona aflata intre Hipodrom (nu mai exista) pana la Cismigiu si intre Piata Matache (se demoleaza) si str Uranus (nici asta nu mai este).
Toata zona de pe malul drept al Dambovitei a disparut sub buldozere. Cartierul Izvor, cel din care a ramas un coltisor aflat intre podul Hasdeu si Sf Elefterie, nu mai este. Este locul unde Stadionul Republici (fost ANEF, ridicat dupa planurile lui Horia Creanga) a fost acoperit cu pamant si transformat in garaj al Palatului Parlamentului. Este locul unde au cazut biserici, unde nu mai exista Policlinica Sportivilor (fosta "Salvare", aflata la podul Mihai voda, nici asta nu mai este, iar biserica manastirii a scapat prin translare). Asta e in fosta mahala Mihai voda.
Pot sa spun ca locuiam intr-o zona cu multe spatii verzi. Parcul Venus (mult mai tarziu aveam sa aflu ca fusese arena echipei de fotbal cu acelasi nume), rondul din fata Operei, separat de baza sportiva Universitatea de Facultatea de Drept si, la oarece distanta (cam 6-7 minute de mers pe jos), Cismigiul.
Sa va mai spun ca Facultatea de Drept a fost ridicata dupa planurile arh. Petre Antonescu pe locul unui stadion, ca Cismigiul (va recomand cartea Cismigiu & comp a lui Grigore Bajenariu. Am citit-o cand eram elev. Intr-o noapte. A doua zi trebuia sa ajunga la alt coleg) a fost amenajat de austriacul Meyer la mijlocul secolului XIX, sau ca Opera Romana s-a ridicat in anii '50 ai secolului XX? Gasiti toate datele astea pe net. Cu erori, dar cine va tine minte toate datele astea? Va ramane o poveste spusa de cineva. Cred ca e bine sa retinem ca Bd Elisabeta a aparut la sfarsitul secolului XIX, sau ca cei ce locuiau pe Podul de Pamant erau scutiti de serviciul militar cu conditia sa apere orasul de viiturle Dambovitei.

Parcul Carol

Daca tot sunt in zona, m-am hotarat sa ma odihnesc putin in Parcul Carol. (Treceam pe Bd Regina Maria si facusem poze pentru "Bragadiru")
Parcul, amenajat in cinstea implinirii a 40 de ani de domnie a regelui Carol I, are o istorie lunga. Se spune ca Mitropolitul Filaret (de aici numele zonei) s-a dus la voda sa ceara ajutor pentru biserica.
Povestea spune de Ramnic. Nu va ganditi la Ramnicu Valcea sau la Ramnicul Sarat. Episcopia Ramnicului era undeva, in zona Ateneului Roman. Despre aceasta biserica vorbeste domnul Emanuel Badescu.
Asadar, voda doneaza bisericii terenul cu conditia ca aici sa se ridice o fantana. Pe locul unei fantani degradate. Se spune ca aceasta a fost cea mai frumoasa fantana. Dupa ce s-a degradat si aceasta, in 1870, primarul GG Cantacuzino ridica o alta fantana ce poate fi vazuta si azi.
Parcul, amenajat dupa planurile arhitectului peisagist Redont si pus la punct cu standurile Expozitiei Generale din 1906 sub ingrijirea atenta a prof. Istrati, nu arata ca azi. In locul Mausoleului era Palatul Artelor, devenit prin donatie Muzeul Militar. Acesta a ars.
In fata sa era Grota Ursilor, fosta pivnita a unei terase ce se pare ca se numea Trocadero. In fata grotei, Gigantii (ii gasiti de o parte si alta a aleii principale) si Frumoasa Adormita (mutata in Herastrau).
Pe latura dinspre str Carandino - Muzeul Tehnic. Turnul lui Tepes este o relica a Cetatii Poienari. Pe cealalta latura - Biserica Barbatescu nou. Sau Cutitul de Argint. In deal s-au amenajat Arenele Romnae, iar mai sus, era Casa Bosianu, facand azi parte din ansamblul ce apartine Academiei Romnane. In parc era si o moschee. Dupa ce a fost dezansamblata de comunisti, s-a mutat in spatele blocurilor de la statia de metrou Pieptanari.
Ar mai trebui sa spun ca Fantana Zodiac, aflata la intrarea in parc, a aparut in anii '30 cu ocazia Zilelor Orasului. Pe atunci nu se descoperise, in Mehedinti, "actul de nastere al orasului". Zilele se serbau pe durata unei luni, intre mai si iunie.
Dar, mai bine, sa nu va mai plictisesc.

Veste la drum de seara

Am prins cateva minute la calculator. Azi, fiind zi de jocuri, e pe baza de "care e mai iute de tastatura". Incerc sa prind niste imagini. Nu prea am noroc. Pozele difera de realitate. Dar insist. Poate voi reusi.

PS Nu stiu ce-mi veni cu titlul asta.

Bragadiru

Un nume de referinta este cel al lui Bragadiru. Provenit din patura saraca a societatii, acesta s-a imbogatit din afaceri cu alcool. Azi observam, sau trecem fara sa observam, ruinele fabricii de bere. Este prima fabrica romaneasca de bere. Aici intalnim si Colosseumul (arh Anton Shuckerl - austria), o cladire ridicata pentru distractia muncitorilor din fabrica si a familiei acestora. Sa remarcam ca atunci cand a inceput criza de la inceputul secolului XX, Bragadiru a inchis fabrica si servea muncitorilor o masa calda in fiecare zi. El era constient ca trebuia sa fie alaturi de cei ce il ajutasera sa se imbogateasca.
Bd Regina Maria este intr-un fel opera sa. El a donat terenul pe care s-a taiat calea dintre Piata Unirii si Vama Antrepozite. O cale mai scurta decat sinuasa Cale a Rahovei. Bd trece pe langa dealul Mitropoliei. Incepe de acolo unde a fost casa parinteasca a familiei Brancoveanu.
Pe dealul unde s-a ridicat Mitropolia a fost ucis tatal Domnitorului in timpul rascoalei seimenilor. Seimenii erau mercenarii acelor vremuri. Pe locul casei, Brancoveanu a ridicat un palat, in care se pare ca locuia. Palatul a devenit proprietatea Domnitorului Bibescu (prin casatoria cu fica lui Brancoveanu) si aici s-a semnat declaratia guvernului revolutionar de la 1848. A disparut dupa ce a trecut in proprietatea Primariei, in locul sau ridicandu-se, in 1872, Piata Bibescu.
Mai sus, la intersectia cu str 11 iunie, Biserica Sf Nicolae din "tigania mitropoliei". (Biserica "Sf Nicolae Vladica", asa cum arata astazi, a fost construita intre anii 1902-1904, in urma daramarii vechii Biserici "Sf Nicolae din Prund (1899)", care era prapadita de vreme si mancata de igrasie. La solicitarea Epitropiei, primarul B St Delavrancea incuvinteaza desfiintarea Bisericii din Prund si alimentarea din fondurile necesare acesteia, pentru zidirea Bisericii "Sf Nicolae Vladica". Biserica este construita in stil neobizantin dupa planurile arh Leboeuf - ne spune Preotul paroh)
Apoi, Piata Regina Maria, fabrica da bere si Vama, vama ridicatra dupa planurile lui Magni, italianul care a fost la sfarsitul secolului XIX arhitect sef al capitalei.
Suntem la Chirigiu, locul unde a existat un "dulap", un carusel - desi se spune ca e un obicei turcesc, gasim ceva asemanator la Muzeul Satului ("Hora", adusa din judetul Vaslui in 1966) - si Biserica Barbatescu vechi.