sâmbătă, 6 septembrie 2014

Inadvertente


Unele lucruri au luat-o razna. De exemplu, calculatorul meu. Se opreste brusc. Nu stiu de ce.
Zic: Ia sa ma uit sa vad ce are.
Ma aplec sub masa. Nu vad nimic. Ma intorc sa iau lanterna. Alunec. Dau sa ma tin de ceva. Apuc magistrala de 64 de biti. Ba nu. Ma apuca ea pe mine si ma trage spre procesor.
De aici incepe povestea. Coolerul sufla cu putere. Ma impinge pe o usa pe care nu o vazusem pana atunci. Alunec pe o pastila de siliciu. Pastila creste. Acum e cat podeaua unei incaperi. Ma intorc disperat. Usa se tranteste in urma mea. Dau sa ies. E blocata. Nu se poate! Inchis intr-un calculator. Virusat.
Zic: Nu se poate! Trebuie sa existe o iesire! 

vineri, 5 septembrie 2014

Revenire... partiala

Primesc mailuri din tara, din strainatate si chiar de pe Andromeda. Am incercat eu sa aflu ce spuneau andromedanii (cred ca asa se numesc) dar, "Googule traducere" mi-a cerut sa specific macar constelatia, daca nu si steaua, planeta, continentul si, eventual, limba si dialectul. 
Pentru ca a ramas un mister, sa va spun ca nici cu Elodel nu am cine stie ce succes. Speriat de lipsa mea, cineva, cu sarcasm, i-a spus ca e convins ca am murit, a plecat si se vantura de-a lungul si de-a latul netului in cautarea mea. Ultimele vesti despre el le-am gasit in nodul gordian din labirintului Arinetadnei. Cum cine e Arinetadna? Ariadna netului. Nu stiu ce fir utilizeaza Arinetadna, dar de atunci, calculatorul meu nu mai vrea sa incarce poze de pe aparatul foto.
Asadar, fara Elodel, fara poze (nu ca erau cine stie ce, dar dadeau bine la public), dar, ma gandesc eu, cu "Povesti adevarate". Cu subiect si predicat. 
Batranii netului spun ca nu au mai vazut asa ceva...
Bine v-am regasit!

Update (o poza mai veche)



duminică, 25 mai 2014

Magnific!

Azi am sa postez un clip. Vechi. Un pusti de 17 ani. Merita vazut.

http://www.youtube.com/watch?feature=player_detailpage&v=Yog4fA8RzM0

PS: http://www.youtube.com/watch?v=Jp_LWLrhAEU

sâmbătă, 24 mai 2014

Povestile lui Elodel (3)

Azi merg la un partid. Daca pana azi nu am fost interesat de politica, m-am decis sa studiez fenomenul. Vreau sa inteleg mecanismele intime care pun in miscare acesti oameni.
Intru. Liniste totala. O sala mare. O multime de birouri. Intre teancuri de dosare, oamenii isi tin capul intre maini si gandesc. Este unul dintre laboratoarele binelui natiunii.
Sunt observat.
- Bine ati venit cetatene! Cu ce va putem ajuta?
- Nu stiu de ce, dar m-am decis sa inteleg mecanismele politicii.
- Stimate cetatean, trebuie mai intaii sa stabilim daca sunteti de stanga sau de dreapta. Este foarte important.
- Desi am o meserie liberala, cred ca asa se spune, as dori ca statul sa imi acorde un ajutor in cazul, Doamne fereste, unei boli.
- Da. Dumneavoastra sunteti un cetatean de dreapta.
- Colega, aici este o eroare. Cetateanul nostru este un adept al interventiei statului. E drept, in anumite limite. Cred ca e de centru-stanga.
De aici a inceput o adevarata dezbatere. Linii, proiecte, viziuni.
Am plecat. Nedumerit. Nu inteleg nimic.
- Domnilor, unde a disparut stimatul cetatean?

vineri, 23 mai 2014

Povestile lui Elodel (2)

M-am trezit de dimineata. Am pornit spre statia tramvaiului. Lume, puhoi. O gospodina corpolenta (carnaciori, carnaciori) asteapta cu sacosele pline. Cum le-o fi umplut? La piata se "deschide" dupa opt. Nu mai sunt taranii de altadata. Cei care veneau cu noaptea in cap cu sacii cu ardei.
Urc. O evit cu greu pe gospodina si ma indrept spre "fata" tramvaiului. Aici trei cetateni discuta despre evenimentele de aseara. Din carciuma. Fiecare pe alt "teren". Motanul negru, Magarul tavalit, Brotacul zglobiu. Meciuri grele! Lupte cu halbe. Ma mir cata energie au. La ora asta nu s-a trezit nici nea Nae.
Cum, care nea Nae? Nu-l stiti? Duce viata sportiva. Se pregateste pentru un gigamaraton. Nici el, dupa cum ziceam, nu-si poate dezlipi pleoapele.
Opa! In stanga studiaza o domnisoara. Strange in brate un teanc de dosare, carti, tableta. Credeam ca citeste, ca e un fel de Einstein feminin pregatit sa dezvolte o noua teorie e reletivitatii. M-am inselat. Doarme. I-am auzit sforaitul. Cred ca ar trebui sa se opereze de polipi.
Cobor. Intru in parc. O mica plimbare. Si un lung sir de amintiri. Nu are sens sa le desfasor aici. E un ghem mult prea mare si intortocheat.
Ce? Nu suna bine? Offf! Carcotasii astia!